Cu o experiență de peste 25 de ani în cadrul FIBRAN Bulgaria, unde ocupă funcția de Director Executiv, și în calitate de Director General al Fibran România încă de la înființarea acesteia în 2007, Boris Radulov avut un rol esențial în dezvoltarea regională a grupului FIBRAN.
De asemenea, a deținut funcții de conducere importante în cadrul Asociației Bulgare pentru Izolații în Construcții și Hidroizolații, fiind Vicepreședinte al Consiliului de Administrație în perioada 2006–2009 și Președinte în perioada 2009–2018, cu o contribuție semnificativă la dezvoltarea standardelor și practicilor din industrie.
- Cum ar suna o scurtă expunere a prezenței companiei în România și cum contribuie la îmbunătățirea pieței construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile?
FIBRAN este prezentă pe piața locală din 2007, an în care România a aderat la Uniunea Europeană. A fost o decizie de business de extindere în piețele europene a grupului FIBRAN, care operează astăzi în mai bine de 70 de țări și are 14 linii de producție în 7 state membre.
De aproape 20 de ani, punem pe piața românească plăci din vată bazaltică FIBRANgeo și Rock7 și polistiren extrudat FIBRANxps pentru izolație termică, fonică și protecție la foc, utilizate în aplicații civile, industriale, agricole și navale. Piața din România este aprovizionată cu plăci din vată bazaltică produse la Targovishte, Bulgaria și plăci din polistiren extrudat produse la Ruse, precum și cu materiale fabricate în Grecia.
Dacă este să vorbim despre îmbunătățirea pieței construcțiilor și contribuții la procesul de renovare, atunci permiteți-mi să subliniez faptul că suntem singurul producător de plăci de izolație care a ridicat serios problema dacă izolația este suficientă pentru eficiența energetică. Cum protejăm termoizolația în condițiile unor variații de temperatură foarte mari, în special în sezonul rece când afară sunt 40 de grade, iar în locuință sau la birou aerul condiționat este setat pe 17-19 grade?
Am abordat acest subiect în asociațiile de business din care facem parte și, mult mai îndrăzneț, pe scena mare de la nZEB EXPO, în cadrul unui eveniment tematic despre importanța controlului vaporilor în izolația termică. FIBRAN pune pe piața din România membrane inteligente FIBRANskin care iarna împiedică trecerea vaporilor de apă către exterior, iar vara reglează transferul de vapori din spațiile interioare.
Produsele Rock CONTACT și Rock CONTACTplus oferă protecție la foc și performanță energetică pentru fațade, ceea ce le recomandă pentru proiectele de renovare sau construcții noi. Rock ROOF-70 și Rock ROOF-90 reprezintă alegerea corectă pentru izolare fonică și protecție la foc a acoperișurilor, unde caracteristicile mecanice și de rezistență la compresiune sunt primordiale, mai ales când vorbim despre acoperișuri cu panouri fotovoltaice, aproape obligatorii astăzi pentru creșterea independenței energetice.
Produsele din polistiren extrudat FIBRANxps de calitate superioară pentru fundații, pereți sub nivelul solului, soclu sau în construcții speciale ne-au plasat ca lider de piață în Bulgaria în ultimii ani și sper și în România, în viitorul apropiat.
- Cum se pregătește compania dvs. pentru tranziția de la nZEB la ZEB?
Ați văzut că în decembrie 2025, UE a convenit asupra unei ținte obligatorii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990. Este un obiectiv mult mai ambițios decât cele stipulate în pachetul legislativ Fit for 55 care cuprinde conceptele de nZEB și ZEB. Practic, reducerea emisiilor cu efect de seră este problema fundamentală a generației noastre.
Țintele sunt ambițioase pentru că, ne place sau nu, clădirile sunt un mare producător de CO2. Dar pentru producătorii de vată bazaltică și pentru FIBRAN, în primul rând, creșterea ambițiilor climatice este un lucru extraordinar. Pentru că produsele noastre sunt pregătite atât pentru ZEB, mandatul solar, ambițiile privind reciclarea, economia circulară sau obligațiile de sustenabilitate.
Produsele noastre oferă performanță energetică pentru reducerea necesarului de energie pentru încălzire sau răcire în clădiri cu aproape 90%, procent la care se ajunge în combinație cu alte soluții eficiente cum ar fi pompele de căldură sau geamurile performante. Cu produsele noastre, clasa de performanță energetică a clădirilor va fi întotdeauna A plus. Deci, amprenta de carbon scade dramatic.
Fabricate din rocă vulcanică, produsele FIBRANgeo și Rock7 sunt reciclabile la infinit, astfel susținem economia circulară și ambițiile de sustenabilitate. Sunt durabile, rezistă în timp fără a-și pierde caracteristicile tehnice inițiale. Sunt incombustibile, euroclasa A1, limitează propagarea focului, oferind siguranță și protecție.
- Dacă și care sunt oportunitățile aduse de implementarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?
Directiva privind performanța energetică a clădirilor vine la pachet cu multe alte acte legislative din Fit for 55, toate ducând spre neutralitate climatică.
Dacă ne uităm la cifrele din Planul Național de Renovare a Clădirilor, puține clădiri din România au Certificate de Performanță Energetică, iar Guvernul a stabilit 43% din suprafața locuibilă rezidențială ca fiind „clădiri cu cea mai slabă performanță”, în principal clasele D–G. Pentru noi aceste cifre sunt relevate pentru că arată cât de mult mai este de făcut în termeni de creștere a performanței energetice. Cum spuneam mai sus, produsele FIBRAN asigură atingerea celor mai ridicate cerințe prind durabilitatea, sustenabilitatea, decarbonarea.
Același document ne arată că rata anuală a renovări clădirilor rezidențiale ar urca la 2,8%, iar pentru clădirile nerezidențiale la 8,7% până în 2030. Procentele sunt duble față de ritmul în care se renovează astăzi, ceea ce este un lucru bun.
În egală măsură, EPBD aduce obligativitatea introducerii etapizate, începând cu 2026, a Pașapoartelor de Renovare a Clădirilor – un lucru pe care îl consider extraordinar. În viitor vom ști exact cu ce produse a fost renovat fiecare bloc sau clădire, caracteristicile tehnice ale produselor, ce lucrări au fost efectuate etc. Iar aici, din nou, produsele FIBRANgeo, Rock7, FIBRANxps, FIBRANskin au performanțe tehnice ridicate pentru anveloparea clădirilor.
- Cum percepeți contextul economic actual și provocările aduse de pachetele de măsuri adoptate de Guvern pentru stabilizarea bugetară a României?
Nu o să comentez contextul politic, pentru că măsurile de stabilizare bugetară sunt treaba Guvernului care are toate datele pentru a face proiecții pe termen mediu și lung. Regula de bază în economie este disciplina și eficiența bugetară. Ceea ce pot să spun, însă, este că întotdeauna, indiferent de stat, măsurile de corecție bugetară au un efect de domino în economie. Iar acest lucru s-a văzut în scăderea numărului de autorizații de construire cu aproape 9% în luna februarie, față de aceeași lună a anului trecut.
- Care ar fi trei direcții prioritare de acțiune pentru țara noastră în vederea relansării economice a sectorului construcțiilor din România?
Astăzi construcțiile verzi și eficiența energetică devin priorități strategice, la fel cum este obligatorie integrarea cerințelor ESG și decarbonarea clădirilor. Cu asemenea obiective în față, investițiile publice și fondurile europene reprezintă motorul principal pentru relansarea economică a construcțiilor. Facilitarea finanțării este o direcție.
A doua direcție ar fi introducerea unor facilități fiscale pe lanțul celor implicați în atingerea obiectivelor în ceea ce privește construcțiile verzi: pentru producători, dezvoltatori și proprietari atunci când vorbim despre produse de izolație termică, forță de muncă pe șantier și obligații fiscale anuale pentru ocupanți.
A treia direcție ar fi digitalizarea sectorului. Digitalizarea simplifică procesele și crește calitatea și eficiența. Aceasta trebuie să înceapă încă din procesul de producție a materialelor și poate că aici este cazul implementării unor măsuri care să faciliteze digitalizarea pe toate palierele. Noi investim mult în procesul de digitalizare și tehnologizare.
- Care este percepția mediului privat vizavi de programele de finanțare a investițiilor în eficiența energetică a clădirilor din România – PNRR, AFM, etc. Considerați că liniile de finanțare existente sunt suficiente sau este necesară regândirea acestora în perspectiva noilor ținte privind tranziția către ZEB?
Din nou mă îndrept către documentul de referință – Planul Național de Renovare. Acesta spune clar că totalul de investiții pentru renovarea clădirilor rezidențiale și non-rezidențiale ar fi de aproximativ 28 de miliarde de euro, până în 2030. Dacă ar fi să fac o comparație, acest lucru înseamnă cam 9% din PIB-ul estimat al României pentru 2026 (295 mld. EUR). Necesarul de bani este unul foarte mare.
Sursele publice din PNRR Renovare+, REPowerEU, Politica de Coeziune, Fondul de Modernizare, Fondul Social pentru Clima nu sunt destule și se blochează într-un proces greoi de accesare. Pe șantiere este mare nevoie de bani. Din păcate dezvoltatorii sunt prinși între proceduri birocratice și așteptări pentru deblocarea finanțării, iar investitorii mici, casnici, se gândesc de două ori dacă să înceapă o renovare, mai ales când programul de renovare pentru case individuale este foarte greoi. Finanțările din RePower încă nu au ajuns la populația generală, iar programul se încheie în curând. Accesarea banilor trebuie să fie extrem de simplă, iar programele – accesibile pentru toată lumea.
- Considerați suficientă promovarea eficienței energetice în România sau credeți că ar trebui să existe un focus mai accentuat asupra inițiativelor de educare/conștientizare a beneficiilor decarbonării clădirilor, dedicate societății civile și sectorului privat al locuințelor/gospodăriilor individuale?
Atunci când vorbim de construcțiile noi, educația cred că o face Guvernul, prin noile reglementări care derivă din EPBD, privind standardele ZEB pentru clădirile noi, din 2028, și normativul privind protecția la foc. Aici lucrurile sunt clare. Noile clădiri trebuie să implementeze mandatul solar (adică să aibă surse de energie regenerabilă), iar P-118, spune că atunci când sunt instalate sisteme de energie regenerabilă (panouri fotovoltaice) fațada și acoperișul trebuie să fie incombustibile.
Dacă vorbim despre clădirile existente, unde 98% din clădirile rezidențiale nu au certificate de performanță energetică și 94 % din clădirile nerezidențiale nu au CPE, atunci este foarte multă muncă privind gradul de conștientizare a beneficiilor eficienței energetice și decarbonării clădirilor. Nu este o muncă de etapă, este un proces continuu.
Dacă profesioniștii din construcții (producători, arhitecți, proiectanți, dezvoltatori, aplicatori etc.) au înțeles deja beneficiile și au luat măsuri de aliniere la noile ținte prin caracteristici tehnice de produs, proiectare de case pasive și execuție corespunzătoare, acum este timpul unor măsuri mai ferme în ceea ce privește alinierea la noile ținte din partea proprietarilor de clădiri. Rata mică de renovare și lipsa certificatelor de performanță energetică ne arată că educarea din ultimii 20 de ani nu a dat suficiente roade. Cunoașterea beneficiilor este la un nivel destul de jos. Pentru schimbarea acestei realități, probabil sunt necesare măsuri mai ferme la nivel guvernamental. Obligativitatea deținerii unui CPE nou ar fi una dintre acestea.
Sunt multe lucruri de făcut pe toate planurile, iar noi suntem aici pentru a contribui cu toate resursele pe care le avem la o schimbare în beneficiul oamenilor.
