Categorie: Noutati Asociatie

Trecerea de la clădiri cu consum aproape zero de energie (nZEB) la clădiri cu amprentă zero de carbon (ZEB) reprezintă noua paradigmă a sectorului de construcții din România. Asociația pentru Promovarea Eficienței Energetice în Clădiri (ROENEF) a reunit luni, 22 iunie, reprezentanți ai Guvernului, mediului academic, arhitecți și lideri din industrie, în cadrul conferinței online „Construcții sustenabile – cheia atingerii țintelor de neutralitate climatică”.

Evenimentul a generat un dialog tehnic și strategic esențial despre modul în care România poate accelera decarbonizarea fondului construit, aducând în prim-plan soluțiile deja disponibile pe piața locală.

„Asistăm la o schimbare de paradigmă: trecerea de la clădiri cu consum aproape zero de energie (nZEB) către clădiri cu amprentă zero de carbon (ZEB), un obiectiv mult mai ambițios care vine cu o serie de responsabilități noi atât pentru administrația centrală, cât și pentru cea locală.” , a declarat  Mihai Moia, Director Executiv ROENEF în cadrul conferinței.

Circularitatea materialelor a devenit o obligație, nu o opțiune

Raul Pop, Secretar de Stat în Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, a subliniat că circularitatea materialelor din construcții a devenit o problemă structurală.

„Sectorul construcțiilor generează cam 35% din totalul deșeurilor. (…) Cred că trebuie să ne bazăm mai mult pe stimularea pieței prin instrumente funcționale, în care interesul economic să mențină materialele în circuit, dincolo de subvenții punctuale care pot afecta competitivitatea”, a declarat oficialul de la Ministerul Mediului.

De asemenea, acesta a arătat că “circularitatea materialelor din construcții nu mai este un subiect opțional, a trecut în faza de problemă structurală”.

„Nevoia de stimulente venite exclusiv sub forma unor subvenții este nerealistă și impredictibilă. Nu cred că această piață a materialelor reciclate din șantier poate fi ținută pe perfuzii. Atunci când vorbim de stimulente, interesul economic este cel care trebuie să se manifeste și să păstreze materialul în circuitul economic.”, a completat Raul Pop, Secretar de Stat, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, despre deșeuri și subvenții.

Schimbarea standardelor de proiectare și a competențelor

Ș.l. dr. ing. Sebastian-George Maxineasa de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași a atras atenția asupra introducerii unei noi cerințe de calitate în construcții, legată strict de impactul asupra mediului și emisii.

El a continuat arătând că în noile reglementări apare o nouă cerință de calitate în construcții și anume limitarea emisiilor în mediul exterior, iar sustenabilitatea “este o a doua cerință majoră pe care o clădire trebuie să o îndeplinească”.

„Sustenabilitatea nu mai este un moft. Absolvenții noștri de la facultățile de arhitectură și construcții trebuie să iasă cu competențe clare. Trebuie să știe să citească o Declarație de Mediu pentru Produse (EPD) și să poată face o comparație corectă a amprentei ecologice între materialele pe care le introduc în proiect.”, a explicat Ș.l. dr. ing. Sebastian-George Maxineasa.

Provocările din șantiere

Arhitectul Sergiu Petrea (Președinte OAR București) a evidențiat că o mare problemă a pieței este lipsa unei culturi a sortării deșeurilor la sursă, direct în șantiere.

„Noi am învățat să construim raportându-ne la experiența anterioară adăugând mult beton și oțel pentru a crește siguranța. Acum trebuie să regândim toată paradigma, pentru că vrem să construim substanțial mai bine și la o scară foarte mare.”, a arărat președintele OAR București.

Mai mult, acesta spune că „avem o problemă cu lipsa disciplinei de execuție, chiar și în șantierele mari.

“Nu există o cultură de a fi atenți la ce pleacă din șantier. Deșeurile sunt amestecate la grămadă și ajung pe câmp materiale care au o viață proprie de degradare.” , a completat oficialul.

Mai mult, acesta a adăugat nevoia de a regândi proiectarea pentru a preveni supraîncălzirea clădirilor pe timp de vară.

„Ne-am concentrat foarte mult să proiectăm clădiri performante energetic iarna, dar noi nu ne-am raportat suficient la problema supraîncălzirii pe timp de vară. Europa are o problemă gravă și trebuie să știm cum gestionăm necesarul de răcire.”, a mai declarat arhitectul Sergiu Petrea.

Deficit major de infrastructură privind reciclarea în construcții

La rândul său, Dan Ceaușescu (CEO Green Point Management) a punctat deficitul de infrastructură în acest domeniu.

„Pe fiecare oraș mare ar trebui să existe cel puțin o facilitate dedicată tratării deșeurilor din construcții. În prezent, în multe cazuri, reciclarea legală ajunge să coste foarte mult”, a atras atenția Dan Ceaușescu.

Dan Ceaușescu spune că „o investiție într-o instalație de tratare a deșeurilor din construcții are nevoie de constanță pe fluxul de intrare.

„Cineva trebuie să îi asigure investitorului că va avea materiale de prelucrat timp de 5-7 ani. Abia atunci putem vorbi de o industrie care generează locuri de muncă și valoare, în loc să fie o problemă ecologică.”, a mai transmis reprezentantul Green Point Management.

Bariera achizițiilor publice

Mihai Moia, Director Executiv ROENEF, a concluzionat prima parte a conferinței făcând un apel către autorități.

 „Industria este pregătită să își asume acest rol de lider și are soluțiile tehnologice. Pentru a le implementa la scară largă, este vital să activăm sistemul de achiziții publice verzi și să nu ne mai ghidăm exclusiv după criteriul prețului cel mai scăzut.”, a declarat Mihai Moia.

Acesta continuat, explicând că este nevoie de o serie de criterii de sustenabilitate mai bine puse în valoare deoarece cadrul legislativ pentru achiziții publice nu este mereu folosit corespunzător.

„Avem la nivel național cadrul legislativ pentru achizițiile publice verzi. Există plan național și obligativitate, dar din păcate autoritățile contractante nu știu mereu să folosească aceste instrumente. Trebuie să punem în valoare criteriile de sustenabilitate – cum ar fi reciclabilitatea 100% sau rezistența la incendiu – și să nu mai mergem doar pe criteriul prețului cel mai scăzut.” , a completat acesta.

Industria inovează constant

De asemenea, în al doilea panel al evenimentului liderii pieței construcțiilor au prezentat o serie de soluții practice. Astfel, marii jucători din piață au demonstrat cum arată concret sustenabilitatea pe șantiere.

Saint-Gobain a prezentat un proiect spectaculos de economie circulară: recuperarea și reciclarea a 72 de tone de sticlă veche din renovarea unui hotel de pe litoral, sticlă reintrodusă în circuitul de fabricație pentru a reduce consumul energetic și emisiile de CO2.

„Am reușit un proiect în care am recuperat 72 de tone de sticlă dintr-un hotel vechi, cu un impact de reducere a emisiilor de CO2 de aproximativ 20 de tone. Pentru a avea acest ciob de sticlă reciclabil, trebuie ca în șantier să existe o unitate de separare a sticlei de restul elementelor tâmplăriei.”, au arătat reprezentanții Saint-Gobain în prezentare.

Aluprof a demonstrat cum sistemele performante de protecție solară pot scădea temperatura interioară cu până la 18 grade Celsius, reducând consumul de energie pentru răcire cu peste 30%.

„Lipsa unui control solar poate duce la temperaturi de 47 de grade într-o incintă. Folosind un sistem de protecție solară la exterior, temperatura scade până la 28 de grade, ceea ce generează o reducere de până la 30% a energiei consumate pentru răcirea clădirii.”, a transmis Aluprof.

Daikin a detaliat rolul pompelor de căldură și utilizarea agenților frigorifici de nouă generație (cu GWP redus, precum R32 și R290) în electrificarea încălzirii, prezentând studii de caz din sectoarele rezidențial și comercial.

„Accelerăm tranziția către un viitor cu emisii reduse prin electrificarea încălzirii. Pompele noastre de căldură folosesc energia din aer și consumă doar aproximativ 20% energie electrică. În plus, ne asumăm responsabilitatea recuperării, recondiționării și reutilizării agenților frigorifici vechi în fabricile noastre.”, arată Daikin.

Fibran a pledat pentru importarea unor modele de bună practică de la nivel european, dând exemplul sistemelor funcționale de Răspundere Extinsă a Producătorului din Franța pentru accelerarea reciclării materialelor izolatoare.

„În Franța, sistemul de circularitate în construcții funcționează excelent prin mecanismul de Răspundere Extinsă a Producătorului (EPR). Noi, ca industrie, punem pe piață materiale sustenabile de 20 de ani, dar trebuie să vedem dacă putem importa un astfel de sistem funcțional pentru a accelera reciclarea la finalul ciclului de viață.”, a transmis Fibran vorbind despre importul de modele externe.

Knauf Insulation a avertizat că 70% din clădirile Europei sunt ineficiente energetic și a promovat vata minerală produsă cu lianți eco-sustenabili, subliniind că o izolație corectă poate tăia consumul clădirilor cu până la 44%.

„64% din energia gospodăriilor din Europa este destinată încălzirii, iar 70% din clădiri sunt ineficiente energetic. O izolare corectă poate reduce consumul de energie al clădirilor cu până la 44%. Ne-am asumat ca 95% din produsele noastre, inclusiv cele fabricate în România, să dețină Declarații de Mediu (EPD).”, arată Knauf Insulation.

ROCKWOOL a reconfirmat reciclabilitatea 100% a vatei bazaltice și a anunțat că serviciul său de preluare a deșeurilor din șantiere (Rockcycle), disponibil în România din 2022, a fost operat la capacitate maximă anul trecut.

„Vata bazaltică poate fi reciclată la nesfârșit. Sistemul nostru de recuperare a deșeurilor din șantiere, disponibil în România din 2022, a operat anul trecut la capacitate maximă. Orice produs din vată bazaltică pe care îl fabricăm conține deja o parte din deșeul de șantier care s-a întors în fabrică.”, a completat ROCKWOOL.

Signify a arătat că trecerea de la iluminatul clasic la tehnologia LED cuplată cu sisteme inteligente de management tip cloud poate genera economii de energie de până la 80-90% în clădirile instituționale.

„Trecerea de la un sistem clasic la tehnologia LED cuplată cu sisteme inteligente, integrate în cloud, le permite clădirilor nu doar să ofere o lumină de calitate, ci și să genereze economii de până la 80-90%. Un aparat de iluminat nu mai este doar o sursă de lumină, ci un nod de date care crește siguranța și calitatea vieții.”, au concluzionat reprezentanții Signify.

Parteneriat strategic pe termen lung

Evenimentul a servit și ca platformă pentru oficializarea parteneriatului strategic dintre asociația ROENEF, Ordinul Arhitecților din România (filiala București) și platforma media GreenNews.ro.

Împreună, aceste entități vor continua seria de dezbateri, lansând podcasturi și campanii de informare dedicate traducerii inovațiilor tehnice într-un limbaj accesibil pentru publicul larg și autorități.

Pentru a revedea dezbaterea integrală și prezentările tehnice, vă invităm să accesați canalele oficiale ROENEF și platforma GreenNews.ro.

Cu o experiență de peste 25 de ani în cadrul FIBRAN Bulgaria, unde ocupă funcția de Director Executiv, și în calitate de Director General al Fibran România încă de la înființarea acesteia în 2007, Boris Radulov avut un rol esențial în dezvoltarea regională a grupului FIBRAN.

De asemenea, a deținut funcții de conducere importante în cadrul Asociației Bulgare pentru Izolații în Construcții și Hidroizolații, fiind Vicepreședinte al Consiliului de Administrație în perioada 2006–2009 și Președinte în perioada 2009–2018, cu o contribuție semnificativă la dezvoltarea standardelor și practicilor din industrie.

1. Cum ar suna o scurtă expunere a prezenței companiei în România și cum contribuie la îmbunătățirea pieței construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile? 

FIBRAN este prezentă pe piața locală din 2007, an în care România a aderat la Uniunea Europeană. A fost o decizie de business de extindere în piețele europene a grupului FIBRAN, care operează astăzi în mai bine de 70 de țări și are 14 linii de producție în 7 state membre.

De aproape 20 de ani, punem pe piața românească plăci din vată bazaltică FIBRANgeo și Rock7 și polistiren extrudat FIBRANxps pentru izolație termică, fonică și protecție la foc, utilizate în aplicații civile, industriale, agricole și navale. Piața din România este aprovizionată cu plăci din vată bazaltică produse la Targovishte, Bulgaria și plăci din polistiren extrudat produse la Ruse, precum și cu materiale fabricate în Grecia.

Dacă este să vorbim despre îmbunătățirea pieței construcțiilor și contribuții la procesul de renovare, atunci permiteți-mi să subliniez faptul că suntem singurul producător de plăci de izolație care a ridicat serios problema dacă izolația este suficientă pentru eficiența energetică. Cum protejăm termoizolația în condițiile unor variații de temperatură foarte mari, în special în sezonul rece când afară sunt 40 de grade, iar în locuință sau la birou aerul condiționat este setat pe 17-19 grade?

Am abordat acest subiect în asociațiile de business din care facem parte și, mult mai îndrăzneț, pe scena mare de la nZEB EXPO, în cadrul unui eveniment tematic despre importanța controlului vaporilor în izolația termică. FIBRAN pune pe piața din România membrane inteligente FIBRANskin care iarna împiedică trecerea vaporilor de apă către exterior, iar vara reglează transferul de vapori din spațiile interioare.

Produsele Rock CONTACT și Rock CONTACTplus oferă protecție la foc și performanță energetică pentru fațade, ceea ce le recomandă pentru proiectele de renovare sau construcții noi. Rock ROOF-70 și Rock ROOF-90 reprezintă alegerea corectă pentru izolare fonică și protecție la foc a acoperișurilor, unde caracteristicile mecanice și de rezistență la compresiune sunt primordiale, mai ales când vorbim despre acoperișuri cu panouri fotovoltaice, aproape obligatorii astăzi pentru creșterea independenței energetice.

Produsele din polistiren extrudat FIBRANxps de calitate superioară pentru fundații, pereți sub nivelul solului, soclu sau în construcții speciale ne-au plasat ca lider de piață în Bulgaria în ultimii ani și sper și în România, în viitorul apropiat.

2. Cum se pregătește compania dvs. pentru tranziția de la nZEB la ZEB? 

Ați văzut că în decembrie 2025, UE a convenit asupra unei ținte obligatorii de a reduce emisiile nete de gaze cu efect de seră cu 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990. Este un obiectiv mult mai ambițios decât cele stipulate în pachetul legislativ Fit for 55 care cuprinde conceptele de nZEB și ZEB. Practic, reducerea emisiilor cu efect de seră este problema fundamentală a generației noastre.

Țintele sunt ambițioase pentru că, ne place sau nu, clădirile sunt un mare producător de CO2. Dar pentru producătorii de vată bazaltică și pentru FIBRAN, în primul rând, creșterea ambițiilor climatice este un lucru extraordinar. Pentru că produsele noastre sunt pregătite atât pentru ZEB, mandatul solar, ambițiile privind reciclarea, economia circulară sau obligațiile de sustenabilitate.

Produsele noastre oferă performanță energetică pentru reducerea necesarului de energie pentru încălzire sau răcire în clădiri cu aproape 90%, procent la care se ajunge în combinație cu alte soluții eficiente cum ar fi pompele de căldură sau geamurile performante. Cu produsele noastre, clasa de performanță energetică a clădirilor va fi întotdeauna A plus. Deci, amprenta de carbon scade dramatic.

Fabricate din rocă vulcanică, produsele FIBRANgeo și Rock7 sunt reciclabile la infinit, astfel susținem economia circulară și ambițiile de sustenabilitate. Sunt durabile, rezistă în timp fără a-și pierde caracteristicile tehnice inițiale. Sunt incombustibile, euroclasa A1, limitează propagarea focului, oferind siguranță și protecție.

3. Dacă și care sunt oportunitățile aduse de implementarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?

Directiva privind performanța energetică a clădirilor vine la pachet cu multe alte acte legislative din Fit for 55, toate ducând spre neutralitate climatică.

Dacă ne uităm la cifrele din Planul Național de Renovare a Clădirilor, puține clădiri din România au Certificate de Performanță Energetică, iar Guvernul a stabilit 43% din suprafața locuibilă rezidențială ca fiind „clădiri cu cea mai slabă performanță”, în principal clasele D–G. Pentru noi aceste cifre sunt relevate pentru că arată cât de mult mai este de făcut în termeni de creștere a performanței energetice. Cum spuneam mai sus, produsele FIBRAN asigură atingerea celor mai ridicate cerințe prind durabilitatea, sustenabilitatea, decarbonarea.

Același document ne arată că rata anuală a renovări clădirilor rezidențiale ar urca la 2,8%, iar pentru clădirile nerezidențiale la 8,7% până în 2030. Procentele sunt duble față de ritmul în care se renovează astăzi, ceea ce este un lucru bun.

În egală măsură, EPBD aduce obligativitatea introducerii etapizate, începând cu 2026, a Pașapoartelor de Renovare a Clădirilor – un lucru pe care îl consider extraordinar. În viitor vom ști exact cu ce produse a fost renovat fiecare bloc sau clădire, caracteristicile tehnice ale produselor, ce lucrări au fost efectuate etc. Iar aici, din nou, produsele FIBRANgeo, Rock7, FIBRANxps, FIBRANskin au performanțe tehnice ridicate pentru anveloparea clădirilor.

4. Cum percepeți contextul economic actual și provocările aduse de pachetele de măsuri adoptate de Guvern pentru stabilizarea bugetară a României? 

Nu o să comentez contextul politic, pentru că măsurile de stabilizare bugetară sunt treaba Guvernului care are toate datele pentru a face proiecții pe termen mediu și lung. Regula de bază în economie este disciplina și eficiența bugetară. Ceea ce pot să spun, însă, este că întotdeauna, indiferent de stat, măsurile de corecție bugetară au un efect de domino în economie. Iar acest lucru s-a văzut în scăderea numărului de autorizații de construire cu aproape 9% în luna februarie, față de aceeași lună a anului trecut.

5. Care ar fi trei direcții prioritare de acțiune pentru țara noastră în vederea relansării economice a sectorului construcțiilor din România? 

Astăzi construcțiile verzi și eficiența energetică devin priorități strategice, la fel cum este obligatorie integrarea cerințelor ESG și decarbonarea clădirilor. Cu asemenea obiective în față, investițiile publice și fondurile europene reprezintă motorul principal pentru relansarea economică a construcțiilor. Facilitarea finanțării este o direcție.

A doua direcție ar fi introducerea unor facilități fiscale pe lanțul celor implicați în atingerea obiectivelor în ceea ce privește construcțiile verzi: pentru producători, dezvoltatori și proprietari atunci când vorbim despre produse de izolație termică, forță de muncă pe șantier și obligații fiscale anuale pentru ocupanți.

A treia direcție ar fi digitalizarea sectorului. Digitalizarea simplifică procesele și crește calitatea și eficiența. Aceasta trebuie să înceapă încă din procesul de producție a materialelor și poate că aici este cazul implementării unor măsuri care să faciliteze digitalizarea pe toate palierele. Noi investim mult în procesul de digitalizare și tehnologizare.

6. Care este percepția mediului privat vizavi de programele de finanțare a investițiilor în eficiența energetică a clădirilor din România – PNRR, AFM, etc. Considerați că liniile de finanțare existente sunt suficiente sau este necesară regândirea acestora în perspectiva noilor ținte privind tranziția către ZEB?

Din nou mă îndrept către documentul de referință – Planul Național de Renovare. Acesta spune clar că totalul de investiții pentru renovarea clădirilor rezidențiale și non-rezidențiale ar fi de aproximativ 28 de miliarde de euro, până în 2030. Dacă ar fi să fac o comparație, acest lucru înseamnă cam 9% din PIB-ul estimat al României pentru 2026 (295 mld. EUR). Necesarul de bani este unul foarte mare.

Sursele publice din PNRR Renovare+, REPowerEU, Politica de Coeziune, Fondul de Modernizare, Fondul Social pentru Clima nu sunt destule și se blochează într-un proces greoi de accesare.  Pe șantiere este mare nevoie de bani. Din păcate dezvoltatorii sunt prinși între proceduri birocratice și așteptări pentru deblocarea finanțării, iar investitorii mici, casnici, se gândesc de două ori dacă să înceapă o renovare, mai ales când programul de renovare pentru case individuale este foarte greoi. Finanțările din RePower încă nu au ajuns la populația generală, iar programul se încheie în curând. Accesarea banilor trebuie să fie extrem de simplă, iar programele – accesibile pentru toată lumea.

7. Considerați suficientă promovarea eficienței energetice în România sau credeți că ar trebui să existe un focus mai accentuat asupra inițiativelor de educare/conștientizare a beneficiilor decarbonării clădirilor, dedicate societății civile și sectorului privat al locuințelor/gospodăriilor individuale?

Atunci când vorbim de construcțiile noi, educația cred că o face Guvernul, prin noile reglementări care derivă din EPBD, privind standardele ZEB pentru clădirile noi, din 2028, și normativul privind protecția la foc. Aici lucrurile sunt clare. Noile clădiri trebuie să implementeze mandatul solar (adică să aibă surse de energie regenerabilă), iar P-118, spune că atunci când sunt instalate sisteme de energie regenerabilă (panouri fotovoltaice) fațada și acoperișul trebuie să fie incombustibile.

Dacă vorbim despre clădirile existente, unde 98% din clădirile rezidențiale nu au certificate de performanță energetică și 94 % din clădirile nerezidențiale nu au CPE, atunci este foarte multă muncă privind gradul de conștientizare a beneficiilor eficienței energetice și decarbonării clădirilor. Nu este o muncă de etapă, este un proces continuu.

Dacă profesioniștii din construcții (producători, arhitecți, proiectanți, dezvoltatori, aplicatori etc.) au înțeles deja beneficiile și au luat măsuri de aliniere la noile ținte prin caracteristici tehnice de produs, proiectare de case pasive și execuție corespunzătoare, acum este timpul unor măsuri mai ferme în ceea ce privește alinierea la noile ținte din partea proprietarilor de clădiri. Rata mică de renovare și lipsa certificatelor de performanță energetică ne arată că educarea din ultimii 20 de ani nu a dat suficiente roade. Cunoașterea beneficiilor este la un nivel destul de jos. Pentru schimbarea acestei realități, probabil sunt necesare măsuri mai ferme la nivel guvernamental. Obligativitatea deținerii unui CPE nou ar fi una dintre acestea.

Sunt multe lucruri de făcut pe toate planurile, iar noi suntem aici pentru a contribui cu toate resursele pe care le avem la o schimbare în beneficiul oamenilor.

1. Cum ar suna o scurtă expunere a prezenței companiei în România și cum contribuie la îmbunătățirea pieței construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile? 

ROCKWOOL operează în România o unitate de producție la Ariceștii Rahtivani, județul Prahova, care deservește în principal piața internă și o parte importantă a regiunii balcanice. Extinderea în curs, o investiție majoră de peste 150 de milioane de euro, va tripla capacitatea de producție începând cu 2027 și va reduce semnificativ dependența de importuri, consolidând accesul pieței la soluții de izolație din vată bazaltică, esențiale pentru clădiri eficiente energetic și sigure la incendiu. Prin creșterea producției locale, aplicarea consecventă a unui nivel înalt de calitate și performanță și modernizarea proceselor, ROCKWOOL contribuie la stabilizarea lanțurilor de aprovizionare, la creșterea ponderii produselor fabricate în România în proiectele de construcții și renovări și la accelerarea tranziției către soluții eficiente energetic și sustenabile.

Vata bazaltică, complet reciclabilă, incombustibilă și performantă atât termic, cât și acustic, susține evoluția pieței către clădiri mai sigure, eficiente și durabile. Investițiile în tehnologie, inclusiv adoptarea unui cuptor electric în noua linie de producție, reduc substanțial amprenta de carbon a procesului și aliniază fabrica la cele mai avansate standarde privind decarbonizarea.

2. Cum se pregătește compania dvs. pentru tranziția de la nZEB la ZEB? 

Tranziția de la nZEB la ZEB este abordată prin măsuri structurate și aliniate la direcția europeană. Portofoliul existent de vată bazaltică este deja compatibil cu standardele ZEB, prin performanțe de izolare ridicate, rezistență la foc și cu un impact redus asupra mediului pe întreg ciclul de viață al produsului. Modernizarea proceselor prin electrificarea procesului de topire și utilizarea tehnologiilor de ultimă generație contribuie la reducerea emisiilor asociate produselor și reprezintă un element esențial al decarbonizării. În plus, corelarea cerințelor de eficiență energetică din EPBD cu standardele de siguranță la incendiu prevăzute în P118/1-2025 configurează un cadru integrat pentru soluții care livrează simultan performanță, siguranță și sustenabilitate.

3. Dacă și care sunt oportunitățile aduse de implementarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?

România, una dintre cele mai mari piețe de izolații din UE, are un stoc de clădiri îmbătrânit și ineficient energetic, iar finanțarea actuală acoperă doar o parte modestă din necesar. Noua Directivă privind performanța energetică a clădirilor va accelera cererea pentru materiale performante, durabile și cu amprentă redusă de carbon, precum și pentru proiecte de renovare profundă, compatibile cu obiectivele de emisii aproape zero sau zero. În plus, EPBD introduce explicit protecția la incendiu ca temă relevantă în contextul performanței clădirilor, consolidând nevoia de a trata integrat eficiența energetică și securitatea la incendiu.

Prin normativul P118/1-2025, România a introdus cerințe mult mai stricte privind siguranța la incendiu, crescând astfel necesarul de materiale incombustibile și de soluții care asigură stabilitatea clădirilor în situații de incendiu. În combinație, EPBD și P118/1-2025 determină o schimbare structurală a pieței: soluțiile utilizate în construcții trebuie să răspundă simultan criteriilor de eficiență energetică, durabilitate și siguranță, ceea ce stimulează adoptarea materialelor de înaltă performanță și consolidarea producției locale.

4. Cum percepeți contextul economic actual și provocările aduse de pachetele de măsuri adoptate de Guvern pentru stabilizarea bugetară a României?  

Contextul economic actual este marcat de inflație și volatilitatea prețurilor asociate transportului și materiilor prime, la care se adaugă un grad ridicat de impredictibilitate fiscală generat de modificările succesive ale cadrului legislativ. Pentru industria materialelor de construcții, în care investițiile sunt multianuale și necesită capital semnificativ, această lipsă de predictibilitate complică planificarea și crește riscurile. Cu toate acestea, direcția generală a pieței rămâne una de creștere, alimentată de obiectivele europene privind eficiența energetică și cele naționale privind siguranța la incendiu. Extinderea liniei de producție ROCKWOOL în acest context confirmă că investitorii sunt dispuși să continue proiectele strategice atunci când există vizibilitate asupra evoluției cererii și asupra rolului României în lanțurile de aprovizionare regionale.

5. Care ar fi trei direcții prioritare de acțiune pentru țara noastră în vederea relansării economice a sectorului construcțiilor din România? 

Relansarea sectorului construcțiilor depinde de un cadru legislativ și fiscal stabil, care să asigure consecvență și predictibilitate în aplicarea regulilor. Un mediu economic coerent, cu proceduri administrative clare și fără modificări bruște, consolidează încrederea companiilor și permite dezvoltarea sustenabilă a industriei.

Consolidarea mecanismelor de finanțare pentru renovări este esențială. Accelerarea programelor existente, creșterea absorbției fondurilor europene, reducerea blocajelor administrative și orientarea finanțărilor către renovări profunde sunt determinante pentru menținerea ritmului investițiilor și atingerea obiectivelor europene.

Sectorul are nevoie și de măsuri ferme de sprijin pentru investiții, de la stimularea producției locale la dezvoltarea competențelor tehnice de-a lungul întregului lanț valoric. Un cadru care încurajează extinderea capacităților industriale și furnizarea de produse fabricate în România, precum proiectul ROCKWOOL de la Ariceștii Rahtivani, poate transforma provocările actuale într-un avantaj competitiv pentru economie și într-un motor real de modernizare a industriei construcțiilor.

6. Care este percepția mediului privat vizavi de programele de finanțare a investițiilor în eficiența energetică a clădirilor din România – PNRR, AFM etc. Considerați că liniile de finanțare existente sunt suficiente sau este necesară regândirea acestora în perspectiva noilor ținte privind tranziția către ZEB?

Programele de finanțare sunt o etapă necesară pentru modernizarea fondului imobiliar, dar forma actuală nu este suficient adaptată tranziției către clădiri ZEB. Procedurile sunt complexe, ritmul de contractare este lent, iar selecția soluțiilor continuă adesea să se bazeze pe criteriul „celui mai mic preț”, în detrimentul soluțiilor avansate, cu impact substanțial asupra performanței clădirii.

Pentru ca aceste instrumente să accelereze tranziția către standarde ZEB, este necesară o recalibrare: finanțare orientată pe performanță energetică și emisii reduse, scheme care să acopere costurile suplimentare ale soluțiilor ZEB (anvelopă avansată, energie regenerabilă, sisteme eficiente), mecanisme de co-finanțare public-privat și facilități fiscale dedicate investițiilor sustenabile. În absența acestor ajustări, programele riscă să susțină doar intervenții minimale, insuficiente pentru cerințele ZEB.

7. Considerați suficientă promovarea eficienței energetice în România sau credeți că ar trebui să existe un focus mai accentuat asupra inițiativelor de educare/conștientizare a beneficiilor decarbonizării clădirilor, dedicate societății civile și sectorului privat al locuințelor/gospodăriilor individuale?

Promovarea actuală a eficienței energetice nu este suficientă pentru a accelera decizia de renovare la nivelul gospodăriilor și în sectorul rezidențial. Este nevoie de programe mai consistente de informare și educare, operaționalizarea rețelei naționale de ghișee unice de eficiență energetică, adresate atât profesioniștilor – proiectanți, instalatori, autorități locale – cât și publicului larg. Extinderea acestor inițiative este esențială pentru atingerea obiectivelor naționale și europene. În acest context, ROCKWOOL România derulează webinarii și evenimente dedicate profesioniștilor din domeniul construcțiilor pentru a evidenția beneficiile directe ale renovărilor profunde: reducerea consumului de energie, creșterea confortului, îmbunătățirea siguranței la incendiu și menținerea valorii locuinței pe termen lung.

Care este prezența Daikin în România și cum contribuie compania la îmbunătățirea pieței construcțiilor eficiente energetic și sustenabile?

Cu o prezență de peste 30 de ani în România, Daikin s-a afirmat ca lider în sectorul HVAC, contribuind activ la evoluția pieței construcțiilor prin soluții care îmbină eficiența energetică, sustenabilitatea și inovația. Compania abordează această misiune printr-un model integrat care îmbină inovația tehnologică, formarea profesională, responsabilitatea față de mediu și colaborarea cu parteneri din industrie.

Daikin oferă un portofoliu diversificat de soluții pentru climatizare, încălzire și ventilație, adaptate atât nevoilor rezidențiale, cât și celor comerciale sau industriale. Aceste soluții sunt dezvoltate cu accent pe eficiență sezonieră, compatibilitate cu surse regenerabile și reducerea amprentei de carbon, contribuind la atingerea obiectivelor de performanță energetică impuse de reglementările europene.

Pe lângă tehnologie, Daikin investește în educație și conștientizare, sprijinind formarea continuă a specialiștilor din domeniu și implicându-se în proiecte de popularizare, precum Caravana ROENEF, care promovează principiile construcțiilor sustenabile în rândul publicului larg.

Compania susține economia circulară prin inițiative precum programele de buy-back, care facilitează înlocuirea echipamentelor vechi cu soluții moderne, eficiente și prietenoase cu mediul. De asemenea, Daikin integrează măsuri de sustenabilitate pe întregul ciclu de viață al produselor, de la design și producție, până la utilizare și reciclare.

Prin toate aceste direcții de acțiune, Daikin contribuie la dezvoltarea unei piețe a construcțiilor mai responsabile, mai eficiente și mai pregătite pentru provocările viitorului, consolidându-și rolul de partener de încredere în tranziția către un mediu construit sustenabil.

 

Cum se pregătește Daikin pentru tranziția de la nZEB la ZEB?

Tranziția de la clădiri cu consum aproape zero (nZEB) la clădiri cu emisii zero (ZEB) este o etapă definitorie în decarbonizarea fondului construit, iar Daikin o abordează printr-o strategie integrată care combină inovația tehnologică, sustenabilitatea și responsabilitatea față de mediu.

În primul rând, ne concentrăm pe extinderea gamei de produse cu eficiență energetică ridicată, optimizate pentru cerințele ZEB. Printre acestea se numără pompele de căldură aer-aer dedicate încălzirii, care oferă performanțe excelente chiar și la temperaturi scăzute, și pompele de căldură aer-apă capabile să acopere integral necesarul termic al unei locuințe – încălzire, răcire și apă caldă menajeră – cu un consum minim de energie.

Un element cheie în această tranziție este utilizarea refrigeranților cu potențial de încălzire globală (GWP) redus, precum R-32 și R290. R290, în special, este un agent frigorific natural, cu un impact minim asupra mediului și o eficiență termică superioară, ceea ce îl face ideal pentru echipamentele destinate clădirilor ZEB.

Pe lângă performanța energetică, Daikin integrează principii de sustenabilitate pe întreg ciclul de viață al produselor, de la design și producție, până la utilizare și reciclare. Avem procese dedicate de colectare și reciclare a echipamentelor scoase din uz, iar materialele utilizate sunt selectate cu grijă pentru a reduce amprenta de carbon.

În plus, produsele noastre sunt compatibile cu sisteme de automatizare și smart home, permițând monitorizarea și optimizarea consumului în timp real, ceea ce contribuie direct la atingerea obiectivelor ZEB.

Prin această abordare, Daikin nu doar că se aliniază cerințelor europene, ci contribuie activ la definirea unui nou standard de eficiență și sustenabilitate în construcții, în România și la nivel global

 

Ce oportunități aduce noua Directivă privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?

Noua Directivă EPBD oferă un cadru strategic și ambițios pentru accelerarea tranziției energetice în sectorul construcțiilor din România. Prin introducerea unor standarde minime de performanță energetică, obligativitatea renovărilor aprofundate și digitalizarea certificatelor energetice, directiva creează premisele unei transformări sistemice a fondului construit.

În acest context, eficiența energetică devine un criteriu central în alegerea soluțiilor tehnice, inclusiv în domeniul HVAC. Sistemele de climatizare nu mai pot fi evaluate doar prin prisma costului inițial, ci trebuie să răspundă cerințelor de performanță sezonieră, integrare cu surse regenerabile și contribuție reală la reducerea emisiilor.

Daikin susține această tranziție prin dezvoltarea de pompe de căldură aer-aer optimizate pentru încălzire, care oferă performanțe ridicate chiar și în condiții climatice dificile, precum și prin pompe de căldură aer-apă capabile să deservească integral necesarul termic al unei locuințe – încălzire, răcire și apă caldă menajeră. Aceste soluții permit atingerea standardelor ZEB fără compromisuri în ceea ce privește confortul sau eficiența.

Pentru noi, această directivă nu este doar o reglementare, ci o oportunitate de a contribui activ la modernizarea și decarbonizarea sectorului construcțiilor din România, prin tehnologie, expertiză și parteneriate durabile.

 

Cum percepeți contextul economic actual și provocările aduse de măsurile de stabilizare bugetară?

Contextul economic actual este unul dificil, marcat de presiuni bugetare și măsuri de consolidare fiscală care, în mod clar, au un impact direct asupra investițiilor în sectorul construcțiilor. Reducerea cheltuielilor publice, amânarea unor proiecte și incertitudinea privind finanțările viitoare afectează ritmul de dezvoltare și capacitatea de planificare a actorilor din piață.

Din perspectiva noastră, este esențial ca aceste măsuri să fie însoțite de politici complementare care să susțină continuitatea programelor de eficiență energetică, în special cele dedicate renovărilor și tranziției către clădiri cu emisii reduse sau zero. Mediul privat are nevoie de predictibilitate, atât în ceea ce privește reglementările, cât și în accesul la finanțare, pentru a putea investi în tehnologii moderne și sustenabile.

La Daikin, ne adaptăm strategiile pentru a rămâne un partener de încredere în această perioadă, oferind soluții eficiente energetic, consultanță tehnică și sprijin în proiecte care contribuie la decarbonizarea fondului construit. În ciuda provocărilor, rămânem optimiști și angajați în susținerea unei piețe a construcțiilor mai reziliente și mai sustenabile.

 

Care ar fi trei direcții prioritare pentru relansarea sectorului construcțiilor în România?

Relansarea sectorului construcțiilor în România trebuie să se bazeze pe o viziune coerentă și pe măsuri care să răspundă atât provocărilor actuale, cât și obiectivelor de sustenabilitate. Din perspectiva noastră, trei direcții esențiale sunt:

1. Predictibilitate legislativă și fiscală – Sectorul construcțiilor are nevoie de stabilitate și claritate în ceea ce privește reglementările, taxele și politicile publice. Schimbările frecvente sau neanunțate afectează planificarea investițiilor și încrederea actorilor din piață. Un cadru predictibil ar permite dezvoltatorilor și furnizorilor de soluții tehnice, precum Daikin, să își alinieze strategiile pe termen mediu și lung.
2. Investiții publice și private în infrastructură și clădiri sustenabile – Este vital ca România să accelereze investițiile în construcții eficiente energetic, atât în sectorul public (școli, spitale, clădiri administrative), cât și în cel privat. Aceste investiții trebuie să fie orientate spre tehnologii moderne, materiale durabile și soluții care contribuie la decarbonizarea fondului construit.
3. Programe de finanțare dedicate și adaptate realităților pieței – În prezent, există inițiative precum PNRR și AFM, însă este nevoie de extinderea și diversificarea acestora. Spre exemplu, nu există încă un program dedicat pompelor de căldură, deși acestea sunt esențiale pentru atingerea țintelor ZEB. Mai mult, criteriile de selecție ar trebui să includă performanța tehnică, nu doar prețul, astfel încât beneficiarii finali să poată accesa soluții care oferă nu doar eficiență energetică, ci și confort real și durabilitate.

Prin aceste trei direcții – predictibilitate, investiții și finanțare inteligentă – România poate construi un sector al construcțiilor mai rezilient, mai sustenabil și mai competitiv.

 

Cum percepe mediul privat programele de finanțare pentru eficiență energetică (PNRR, AFM)? Sunt suficiente?

Programele de finanțare precum PNRR și AFM sunt inițiative binevenite, care au început să genereze un impact real în zona eficienței energetice. Cu toate acestea, din perspectiva mediului privat, persistă provocări legate de accesibilitate, informare și predictibilitate. În contextul noilor obiective europene privind tranziția către clădiri cu emisii zero (ZEB), considerăm că este necesară o regândire strategică a acestor programe.

Un aspect important pe care îl semnalăm este faptul că nu există în prezent un program dedicat pompelor de căldură, deși acestea reprezintă o soluție esențială pentru decarbonizarea clădirilor. În cazul în care vor fi lansate astfel de programe, este crucial să nu se folosească criterii de selecție exclusiv financiare, ci să fie incluși și parametri tehnici relevanți – precum eficiența sezonieră, aportul de aer proaspăt, capacitatea de purificare și nivelul de confort oferit.

Scopul final nu ar trebui să fie doar achiziția celui mai ieftin echipament, ci alegerea unei soluții care oferă valoare reală pentru utilizator, atât din punct de vedere al performanței energetice, cât și al calității vieții. La Daikin, susținem o abordare integrată, în care finanțarea este corelată cu obiectivele climatice și cu nevoile reale ale beneficiarilor – fie că vorbim de gospodării individuale, dezvoltatori sau instituții publice.

 

Este suficientă promovarea eficienței energetice sau ar trebui accentuată educarea publicului privind decarbonizarea clădirilor

Promovarea eficienței energetice este un element esențial în tranziția către clădiri sustenabile, însă nu este suficientă în absența unei componente solide de educare și conștientizare. Pentru ca decarbonizarea fondului construit să devină o realitate, este nevoie ca publicul – fie că vorbim de societatea civilă sau de sectorul privat – să înțeleagă beneficiile pe termen lung ale eficienței energetice: nu doar economii financiare, ci și confort sporit, calitate a aerului și reducerea impactului asupra mediului.

În acest sens, Daikin România s-a implicat activ în proiecte de educare, fiind partener în Caravana ROENEF, o inițiativă dedicată promovării clădirilor nZEB în rândul publicului larg. Am echipat casa mobilă a caravanei cu Ururu Sarara, cea mai performantă pompă de căldură aer-aer disponibilă la nivel global, singura care oferă și aport de aer proaspăt. Prin această donație, am dorit ca vizitatorii să experimenteze direct cât de accesibilă și eficientă poate fi o soluție de climatizare de ultimă generație, cu funcții avansate de umidificare, purificare și eficiență energetică A+++.

În plus, pentru a sprijini formarea viitorilor ingineri, am echipat o sală de curs la Facultatea de Inginerie a Instalațiilor din cadrul Universității Tehnice de Construcții București, oferind studenților acces la echipamente moderne și oportunitatea de a învăța prin practică despre soluții eficiente și sustenabile de climatizare.

Astfel de acțiuni reflectă angajamentul nostru de a contribui nu doar cu tehnologie, ci și cu know-how și implicare directă în formarea unei culturi a sustenabilității în România.

 

Cum ar suna o scurtă expunere a prezenței companiei în România și cum contribuie la îmbunătățirea pieței construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile? 

Compania noastra, ALUPROF, parte a grupului de capital KETY, se afla la peste șapte decenii de experiență pe piața sistemelor arhitecturale din aluminiu, activand cu succes pe piața națională prin subsidiara Aluprof System România, unul dintre cei mai dinamici competitori de pe acest segment de activitate. Portofoliul societății noastre include o multitudine de soluții tehnice proiectate pentru a răspunde în mod optim cerințelor actuale de sustenabilitate, iar ambiția profesioniștilor nostrii este aceea de a crea produse ale viitorului, în care designul să fie complementar caracteristicilor impuse de politicile de dezvoltare durabilă.

Continuând acțiunile anterioare în domeniul ESG (eng. Environmental, Social, Corporate Governance), ALUPROF a redefinit pa­rametrii și a prezentat angajamentele – pe care compa­nia le respectă deja – legate de mediu și de guvernarea socială corporativă. Pentru generațiile viitoare și mediul înconjurator, în „lupta pentru un viitor mai bun” trebuie să se alăture și industria, în special sectorul construc­țiilor.

Conform studiilor The World Economic Forum și Boston Consulting Group (2022), această ramură a eco­nomiei este responsabilă de 10% din emisia mondială de gaze cu efect de seră. În cadrul strategiei publicate, ALUPROF continuă acțiunile de promovare a concep­tului de dezvoltare durabilă. Printre numeroasele an­gajamente ale companiei, se disting cele de mediu și sociale – certificarea Cradle to Cradle și perfecționarea continuă a proceselor de producție (în cadrul sistemului de management al mediului ISO 14001).

Compania noastra implementează o serie de inițiative cu sco­pul diminuării impactului activității sale asupra me­diului natural. ALUPROF a actualizat analiza detaliată a amprentei de carbon a produselor sale și a prezentat angajamentele legate de dezvoltarea durabilă. Printre nu­meroasele țeluri privind mediul ale companiei se numără ținta de realizare a neutralității climatice. Parte-cheie în strategia noastră, obiectivul este să atingem neutralitatea climatică până în anul 2050, iar până la finele anului in curs, să reducem amprenta de carbon cu 15%.

În cazul ALUPROF, emisia calculată de dioxid de carbon transformată într-o tonă de produse atinge un parametru foarte redus: 2,79 t CO2 emis pentru produsele cu emisii reduse realizate în fabricile din Kęty, pe linia LOW CARBON KĘTY. Spre comparație, producția unei tone de aluminiu primar în lume generează în medie o emisie de 16,7 t CO2e, de aproape 6 ori mai mare. Nivelul redus de emisii a putut fi atins datorită utilizării instalațiilor și utilajelor moderne în procesul de produc­ție și conținutului ridicat de materii prime secundare – deșeurile din aluminiu reciclate la un nivel mediu de 65%.

 

Cum se pregătește compania dvs. pentru tranziția de la nZEB la ZEB? 

Ultimii ani au adus, noutăți multiple, sisteme și soluții care au fost dezvoltate în centrul nostru de cercetare și apoi produse în unitățile noaste de produc­ție din Bielsko-Biała și Opole, Polonia. Ne referim aici la sisteme și soluții ca MB-79N si MB-86N – sisteme de tâmpărie eficientă energetic, MB-86WW si MB-79WW– sistem de tâmpărie desti­nat aplicațiilor de tipul „window-wall”, MB-Skyline Type R si Type S – sistem de tâmpărie glisantă cu design minimalist, MB- 100GFT – sistem pentru uși pivotante destinat spațiilor comerciale, MB-86N Pivot Door – sistem de uși pivotante pentru aplicații rezidențiale, MB-MT50 și MB-MM50 – sisteme avangardiste de perete cortină, sau la sisteme din gama soluțiilor de umbrire ca MB-SkyFlow – sistem de jaluzele venețiene exterioare, MB-SkyRoll – sistem de rolete textile exterioare (sau screen-uri exterioare), SkyTwin – sistem complex de rulou în complementar cu roletă textilă (screen exterior).

Este important să reamintim că la sfârșitul anului trecut grupul din Polonia a finalizat achiziția Selt – unul dintre cei mai importanți producători europeni de sisteme de protecție solară. Oferta Selt include o gamă largă de sisteme de protecție solară, inclusiv produse precum pergole, jaluzele venețiene, copertine, screen-uri textile și sisteme de marchize și parasolare. Astfel, împreună cu brandul SeltByAluprof, ne extindem portofoliul de produse cu noi soluții de protecție și control solar.

Nu reprezintă un secret fapul că ALUPROF este un adevărat ambasador al caselor pasive, având nume­roase sisteme certificate în acest sens de către Passive House Institute (MB-104SI, MB-104Aero, MB-SR50N TT, MB-SR50 N HI+, SP& SP-E) sau Cradle to Cradle (MB-ST50N HI+, MB-70, MB-70HI, MB-70 Casement, MB-86SI, MB-86Casement, MB-86ST), iar gama largă de produse destinate controlului solar aflate in portofoliul nostru o sa ne faciliteze trecerea de la nZEB la ZEB, putem spune, așadar ca suntem deja pregațiti in acest sens.

 

Dacă și care sunt oportunitățile aduse de implementarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?

Sperăm ca și în România să se pună accentul tot mai mult pe soluții eficiente energetic, sustenabile, o spunem noi, în calitate de lider european în acest domeniu. Desigur, avem în vedere și Ordinul adopatat la începutul anului 2023, referitor la implemen­tarea criteriilor nZEB și în România, dar si iminenta aparitie a cerintelor ZEB, care va determina o creștere a ponderii soluțiilor eficiente energetic, careia ALUPROF poate sa-i răspundă la cel mai ridicat nivel. Brandul ALUPROF își va consolida poziția de lider pe care o ocupă pe piața din România și pe alte piețe europene importante, sperând sa reușim an de an să înregistrăm creșteri procentuale semnificative.

Clădirile din Europa generează 40% din consumul de energie și sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. Pentru a reduce acest lucru, în UE au fost implementate cerințe nZEB, iar in curând ZEB. Scopul este ca până în 2050 Europa să devină primul continent a cărui amprentă netă de carbon să fie zero. Este poate interesant de specificat ca Polonia, tara din care provine ALUPROF, a introdus cerințe mai stricte nZEB pentru fe­restrele clasice, în comparație cu România, dacă ne referim la elementele vitrate destinate clădirilor noi. De exemplu, în WT 2021 (Noi standarde de performanță energetică pentru clădiri) din Polonia, pentru tâmpăriile exterioare (ferestre verticale) U’max [W/m2*K] = 0,9 , în timp ce în România, în Mc 000/2022 (Metodologie de calcul a performanței energetice a clădirilor), U’max [W/m2*K] = 1,11; tâmpăriile exterioare (ferestre tip mansardă): în Polonia – U’max [W/m2*K] =1,10, iar în România – U’max [W/m2*K] =1,11; ușile de intrare cu acționare manuală: atât în Polonia cât și în România – U’max [W/m2*K] =1,30.

 

Cum percepeți contextul economic actual și provocările aduse de pachetele de măsuri adoptate de Guvern pentru stabilizarea bugetară a României?  

Aceste măsuri au fost adoptate pentru a reduce deficitul bugetar și pentru a asigura stabilitatea economică a țării. Ne dorim, desigur ca mediul de afaceri sa nu fie afectat de aceste masuri, iar investitiile din surse publice, esentiale pentru o activitate economica sanatoasă si coerentă sa creasca in ritmul ultimilor ani, sectorul constructiilor reprezentand motorul dezvoltarii economice al României.

Este exterm de important sa mentinem un nivel ridicat de atractie pentru investitorii externi, folosindu-ne de masuri care sa genereze atragerea capitalurilor de pe terte piete.

 

Care ar fi trei direcții prioritare de acțiune pentru țara noastră în vederea relansării economice a sectorului construcțiilor din România? 

Considerăm ca branșa noastră este temporar afectată, iar relansarea economică a sectorului construcțiilor sa demareze inca de la inceputul anului viitor in paralel cu directiile generale de actiune declarate de catre reprezentanții guvernamentali ca fiind interconectarea energetică, infrastructura de transport și transformarea digitală.

 

Care este percepția mediului privat vizavi de programele de finanțare a investițiilor în eficiența energetică a clădirilor din România – PNRR, AFM, etc. Considerați că liniile de finanțare existente sunt suficiente sau este necesară regândirea acestora în perspectiva noilor ținte privind tranziția către ZEB?

Mediul privat are, desigur, o percepția variată față de finanțările destinate conceptului de eficiență energetică în România, iar principalele nemulțumiri sunt legate de complexitatea accesării acestora și nivelul birocratic, dar și cu apreciere pentru obiective declarate. Liniile de finanțare existente sunt considerate insuficiente și necesită regândire, deoarece nu acoperă pe deplin complexitatea tranziției către clădiri ZEB, necesitând simplificare, accelerare și adaptare la noile ținte.

 

Considerați suficientă promovarea eficienței energetice în România sau credeți că ar trebui să existe un focus mai accentuat asupra inițiativelor de educare/conștientizare a beneficiilor decarbonizării clădirilor, dedicate societății civile și sectorului privat al locuințelor/gospodăriilor individuale?

Reducerea amprentei de carbon, chiar și la o scară mică în propria gospodărie, este importantă. Merită să reținem că prin alegeri conștiente și achiziția produ­selor cu valori reduse ale emisiilor, contribuim la protejarea mediului și la realizarea obiectivului reprezentat de reducerea amprentei de carbon la scară mondială. Fiecare dintre noi poate încerca să își reducă propria amprentă de carbon. Este suficient să ne modificăm câ­teva obiceiuri, pentru ca impactul nostru asupra mediu­lui natural să fie pozitiv. Merită să alegem, de exemplu, produse ecologice și să acordăm atenție certificatelor pe care le dețin produsele pe care le cumpărăm.

Este normal, ca și noi, să ne concen­trăm activitatea pe sustenabilitate și protecția mediu­lui și in acest context pentru promovarea eficienței energetice – planeta pe care ne aflăm trebuie să o predăm în siguranță urmașilor noștri, ca cel mai de preț dar – ALUPROF dezvoltă zi de zi sisteme și soluții care să urmărească acest deziderat; mai mult, prin seriile de webinarii, parte a conceptului Alu-Academy, oferite executanților, arhitecților și în general tuturor persoanelor interesate, încercăm să ne aducem aportul nostru la instruirea temeinică a pieței în acest domeniu.

 

 Cum ar suna o scurtă expunere a prezenței companiei în România și cum contribuie la îmbunătățirea pieței construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile?

Somfy este liderul mondial în sisteme de umbrire, acces și automatizare pentru locuințe și clădiri comerciale. Compania a fost fondată în Franța în 1969. Are în prezent peste 6.000 de angajați la nivel global, cu 8 fabrici localizate în Franța, Italia, Polonia, Tunisia și China și venituri de 1,5 miliarde de euro înregistrate în 2024.

În România, suntem prezenți din 2006 și avem o echipă de 12 angajați, două birouri în București și Brașov, precum și o rețea de parteneri și reprezentanți regionali care asigură acoperire la nivel național.

Contribuim activ la creșterea eficienței energetice în sectorul construcțiilor și renovărilor prin intermediul unui portofoliu diversificat – de la motoare și automatizări pentru rulouri și jaluzele exterioare, până la sisteme de control centralizat, sisteme automate de acces rezidențial și soluții de umbrire solară dinamică.

Cred ca este important de menționat că soluțiile noastre sunt aliniate cu cerințele actuale de sustenabilitate, drept urmare susținem dezvoltarea unui mediu construit mai responsabil și mai eficient.

 

Cum se pregătește compania dvs. pentru tranziția de la nZEB la ZEB?

Dezvoltăm tehnologii care optimizează consumul energetic și contribuie la decarbonizarea fondului construit.

Un exemplu concret este automatizarea sistemelor de umbrire exterioară – rulouri, jaluzele și pergole motorizate – care joacă un rol esențial în reglarea temperaturii interioare, în reducerea semnificativă a necesarului de climatizare și maximizarea aportului solar benefic în sezonul rece.

Astfel soluții permit și o gestionare inteligentă a luminii naturale și a căldurii, contribuind direct la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Totodată, oferim și motoare solare autonome, ideale pentru locuințele existente care nu dispun de sursă de curent în exterior.

De altfel, întregul nostru portofoliu este aliniat noilor cerințe europene  și ne permite să susținem o abordare sustenabilă, eficientă și scalabilă a tranziției energetice în România.

 

Care sunt oportunitățile aduse de implementarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?

Noua directivă privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), adoptată în 2024, deschide oportunități semnificative pentru sectorul construcțiilor din România și oferă un cadru clar pentru accelerarea tranziției către clădiri cu emisii zero.

Directiva stabilește obiective clare de reducere a emisiilor de carbon și a consumului energetic și încurajează integrarea soluțiilor inteligente și sustenabile în proiectarea și renovarea clădirilor.

Din perpectiva noastră, reglementarea tehnică MC-001/2022 trebuie completată prin includerea explicită a sistemelor exterioare automatizate de umbrire ca standard în metodologia de calcul a performanței energetice. Această ajustare ar permite recunoașterea impactului real al acestor soluții asupra eficienței energetice a clădirilor și ar stimula adoptarea lor pe scară largă, contribuind la atingerea țintelor naționale și europene de decarbonizare.

Un exemplu concret, sistemele noastre de umbrire exterioară contribuie la reducerea costurilor cu energia de încălzire cu 10–30%. În zilele călduroase, jaluzelele reduc eficient temperatura interioară cu 4–7°C. Deci simpla automatizare a sistemelor de protecție solară, precum rulourile și jaluzelele exterioare motorizate, joacă un rol important în optimizarea confortului termic și reducerea dependenței de sistemele de încălzire și răcire.

 

Cum percepeți contextual economic actual și provocările aduse de pachetele de măsuri adoptate de Guvern pentru stabilizarea bugetară a României?

Contextul economic actual este marcat de incertitudine și presiuni bugetare, iar măsurile de stabilizare adoptate de Guvern afectează indirect și sectorul construcțiilor. În acest climat, este esențial ca investițiile în eficiență energetică să rămână o prioritate pentru că pe termen lung va fi o soluție sustenabilă, nu o cheltuială.

În același timp, aș sublinia și faptul că parteneriatele public-private și predictibilitatea fiscală sunt vitale pentru menținerea ritmului de dezvoltare în sector.

 

 Care ar fi trei direcții prioritare de acțiune pentru țara noastră în vederea relansării economice a sectorului construcțiilor din România?

Relansarea economică a sectorului construcțiilor necesită o abordare strategică și coerentă, care să răspundă atât provocărilor actuale, cât și obiectivelor de sustenabilitate asumate la nivel european.

Din perspectiva noastră, ar fi trei direcții prioritare:

 

• Accelerarea digitalizării și automatizării în construcții, cu accent clar pe soluții smart care contribuie la eficiența energetică. Tehnologiile de automatizare – sisteme inteligente de umbrire, control al climatizării și management al consumului de energie – trebuie să devină parte integrantă din proiectele de construcții și renovări. Ele nu doar că optimizează performanța clădirilor, ci reduc și costurile operaționale și impactul asupra mediului.
• Revizuirea legislației naționale pentru a include standarde moderne în calculul performanței energetice a clădirilor. Umbrirea automată are un impact direct asupra confortului termic și consumului energetic, dar nu este încă recunoscută oficial în metodologia de calcul. Este necesară actualizarea cadrului normativ pentru ca aceste tehnologii să fie integrate ca standard, atât în proiectele noi, prin implicarea dezvoltatorilor și arhitecților, cât și în proiectele de renovare și retrofit.
• Stimularea investițiilor prin programe de finanțare dedicate și simplificate, accesibile atât sectorului public, cât și celui privat. Este esențial ca aceste programe să fie adaptate la realitățile pieței și să includă tehnologii integrate care susțin tranziția către clădiri nZEB și ulterior ZEB. Linii de finanțare predictibile, transparente și ușor de accesat pot accelera adoptarea soluțiilor eficiente și pot revitaliza sectorul, ceea ce se traduce în beneficii economice, sociale și de mediu pe termen lung.

 

Care este percepția mediului privat vizavi de programele de finanțare a investițiilor în eficiența energetică a clădirilor din România – PNRR, AFM, etc. Considerați că liniile de finanțare existente sunt suficiente sau este necesară regândirea acestora în perspectiva noilor ținte privind tranziția către ZEB?

Programele actuale precum PNRR și AFM reprezintă pași importanți în susținerea investițiilor pentru eficiență energetică, însă mediul privat resimte nevoia unei abordări mai coerente și mai adaptate la realitățile pieței.

În perspectiva tranziției către ZEB, este necesară regândirea liniilor de finanțare pentru a include soluții integrate, precum automatizarea protecției solare, care contribuie direct la reducerea consumului energetic. Aceste tehnologii, deși eficiente și aliniate cu obiectivele europene, sunt adesea omise din criteriile de eligibilitate, ceea ce limitează adoptarea lor pe scară largă.

În același timp, este nevoie de un cadru legislativ care să recunoască umbrirea exterioară automatizată ca standard.

 

Considerați suficientă promovarea eficienței energetice în România sau credeți că ar trebui să existe un focus mai accentuat asupra inițiativelor de educare/conștientizare a beneficiilor decarbonizării clădirilor, dedicate societății civile și sectorului privat al locuințelor/gospodăriilor individuale?

Promovarea eficienței energetice în România este în continuare insuficientă, în ciuda obiectivelor stabilite prin directivele europene și reglementările naționale. Într-un astfel de context, lansarea unei campanii naționale de educare și conștientizare, adresată atât societății civile, cât și sectorului privat al locuințelor, devine esențială. Credem că este important să creștem gradul de informare cu privire la beneficiile decarbonizării clădirilor, confort sporit, costuri reduse pe termen lung, valoare crescută a proprietății și impact pozitiv asupra mediului, pentru a stimula adoptarea pe scară largă a soluțiilor eficiente.