Cum ar suna o scurtă expunere a prezenței companiei în România și cum contribuie la îmbunătățirea pieței construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile?
Danfoss în România – Contribuția la dezvoltarea construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile
Prezență în România
- Danfoss are o prezență consolidată pe piața românească prin echipe locale de vânzări, suport tehnic și parteneriate cu distribuitori și instalatori.
- Portofoliul acoperă soluții pentru încălzire, răcire, automatizare și control al energiei, adaptate atât pentru clădiri rezidențiale, cât și comerciale și industriale.
- Compania este activă în proiecte naționale de modernizare a infrastructurii energetice, inclusiv în rețele de termoficare și sisteme de energie regenerabilă.
Contribuția la piața construcțiilor și renovărilor sustenabile
- Eficiență energetică – Produse precum robinete termostatice, sisteme de echilibrare hidronică și control inteligent al temperaturii reduc consumul de energie și costurile de operare.
- Integrarea surselor regenerabile – Soluții compatibile cu pompe de căldură, panouri solare și sisteme de stocare a energiei, sprijinind tranziția către clădiri cu emisii reduse sau zero.
- Renovare inteligentă – Tehnologii retrofit‑friendly care permit modernizarea instalațiilor existente fără intervenții majore în structura clădirii.
- Confort și calitate a mediului interior – Sisteme de control precis al temperaturii și ventilației, îmbunătățind sănătatea și confortul ocupanților.
- Aliniere la standarde europene – Sprijin pentru atingerea cerințelor EPBD și obiectivelor Green Deal, inclusiv pentru clădiri nZEB și viitoare ZEB.
Impact
- Reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO₂ în sectorul construcțiilor.
- Creșterea valorii de piață a clădirilor prin performanță energetică superioară.
- Sprijinirea autorităților și dezvoltatorilor în implementarea proiectelor sustenabile.
Pitch – Danfoss în România
„Danfoss este partenerul de încredere al României în tranziția către clădiri eficiente energetic și sustenabile. Cu o prezență locală puternică și soluții inovatoare pentru încălzire, răcire și automatizare, sprijinim dezvoltatorii, autoritățile și proprietarii în reducerea consumului de energie, integrarea surselor regenerabile și creșterea confortului. Tehnologiile noastre retrofit‑friendly fac modernizarea rapidă și accesibilă, iar alinierea la standardele europene – de la nZEB la ZEB – asigură clădiri pregătite pentru viitor. Danfoss – eficiență, sustenabilitate și performanță, în fiecare proiect.”
Cum se pregătește compania dvs. pentru tranziția de la nZEB la ZEB?
Danfoss – Pregătirea pentru tranziția de la nZEB la ZEB
- Extinderea portofoliului pentru clădiri cu emisii zero
- Dezvoltăm și adaptăm soluții care permit producerea și gestionarea energiei regenerabile on‑site (pompe de căldură, sisteme solare, integrare fotovoltaică).
- Tehnologii pentru stocarea energiei (termică și electrică) și utilizarea optimă a acesteia în funcție de cerere.
- Optimizarea consumului prin sisteme inteligente
- Automatizări avansate și control digital al instalațiilor pentru echilibrarea hidraulică, ventilație și climatizare.
- Platforme IoT și algoritmi de optimizare energetică pentru reducerea pierderilor și creșterea eficienței.
- Adaptarea la cerințele EPBD și Green Deal
- Participăm activ în grupuri de lucru și consultări europene și naționale pentru a alinia produsele la viitoarele standarde ZEB.
- Oferim soluții retrofit‑friendly pentru modernizarea clădirilor existente, astfel încât tranziția să fie accesibilă și rapidă.
- Sprijin pentru parteneri și clienți
- Programe de training și consultanță pentru proiectanți, instalatori și dezvoltatori, axate pe integrarea completă a surselor regenerabile și digitalizarea clădirilor.
- Studii de caz și proiecte demonstrative pentru a arăta beneficiile tehnice și economice ale ZEB.
Impact așteptat
- Clădiri capabile să își producă întreaga energie din surse regenerabile, cu emisii nete zero.
- Reducerea costurilor de operare și creșterea valorii de piață a imobilelor.
- Contribuție directă la obiectivele de decarbonizare ale României și UE.
Dacă și care sunt oportunitățile aduse de implementarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?
Oportunități pentru sectorul construcțiilor din România – Noua Directivă privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD)
- Creșterea cererii pentru construcții și renovări de înaltă performanță
- Tranziția de la nZEB la ZEB va genera un val de proiecte noi și de renovări profunde, atât în sectorul public, cât și privat.
- Piața va solicita tehnologii avansate de încălzire, răcire, ventilație și management energetic, ceea ce creează oportunități pentru producători, instalatori și proiectanți.
- Dezvoltarea segmentului de integrare a energiei regenerabile
- Cerințele EPBD pentru producție de energie regenerabilă on‑site (fotovoltaic, solar termic, pompe de căldură, geotermal) vor stimula investițiile în aceste tehnologii.
- Apar oportunități pentru firmele de construcții să ofere soluții integrate „la cheie” – clădiri care își produc și gestionează propria energie.
- Extinderea pieței de renovare și modernizare
- Directivele vor accelera Renovation Wave în România, cu accent pe reducerea consumului de energie și a emisiilor de CO₂.
- Crește cererea pentru soluții retrofit‑friendly, care permit modernizarea instalațiilor fără intervenții majore în structura clădirii.
- Digitalizare și servicii inteligente
- Introducerea Smart Readiness Indicator (SRI) va impulsiona adoptarea sistemelor de automatizare, monitorizare și optimizare energetică.
- Se deschid noi linii de business pentru furnizorii de software, IoT și servicii de mentenanță predictivă.
- Acces la finanțare europeană și verde
- Proiectele conforme cu EPBD vor fi prioritizate în alocarea fondurilor din PNRR, AFM, Fondul de Modernizare și alte instrumente UE.
- Dezvoltatorii și constructorii pot atrage capital privat prin eticheta „green building”, atractivă pentru investitorii ESG.
- Avantaj competitiv pentru firmele inovatoare
- Companiile care adoptă rapid standardele ZEB vor avea un avantaj în licitații publice și proiecte private mari.
- Posibilitatea de a exporta know‑how și soluții către alte piețe UE aflate în aceeași tranziție.
În concluzie, noua EPBD nu este doar o obligație legislativă, ci o oportunitate strategică pentru sectorul construcțiilor din România de a se moderniza, de a crește competitivitatea și de a atrage investiții.
Câștigătorii vor fi acei actori care pot livra proiecte integrate, eficiente energetic, cu emisii zero și digitalizate, adaptate cerințelor viitorului.
Cum percepeți contextul economic actual și provocările aduse de pachetele de măsuri adoptate de Guvern pentru stabilizarea bugetară a României?
Percepția asupra contextului economic actual și provocărilor aduse de măsurile Guvernului pentru stabilizarea bugetară a României
- Context economic actual
- România traversează o perioadă de presiune bugetară generată de inflație, creșterea costurilor de finanțare și necesitatea alinierii la țintele fiscale europene.
- Guvernul a adoptat pachete de măsuri ce includ ajustări fiscale, reducerea cheltuielilor publice și intensificarea colectării veniturilor.
- Scopul este menținerea stabilității macroeconomice, dar efectele se resimt în mediul privat prin creșterea costurilor și reducerea predictibilității.
- Provocări pentru sectorul construcțiilor și eficienței energetice
- Reducerea investițiilor publice – Bugetele mai restrictive pot amâna sau diminua proiectele de infrastructură și renovare finanțate de stat.
- Costuri mai mari pentru companii – Creșterea taxelor și contribuțiilor poate afecta marjele de profit și capacitatea de investiție.
- Scăderea cererii private – Consumatorii și investitorii pot amâna proiecte din cauza incertitudinii economice și a costurilor mai ridicate.
- Complexitate administrativă – Noile reglementări fiscale și de raportare pot crește sarcina birocratică pentru firme.
- Posibile oportunități în acest context
- Fonduri europene – Proiectele aliniate la obiectivele de eficiență energetică și decarbonizare pot accesa finanțări nerambursabile din PNRR, AFM, Fondul de Modernizare.
- Eficiența ca soluție de reducere a costurilor – Într-un mediu economic tensionat, investițiile în tehnologii care reduc consumul de energie devin mai atractive.
- Parteneriate public‑privat – Pot compensa scăderea investițiilor directe ale statului.
- Proiecte cu ROI rapid – Soluțiile cu amortizare scurtă pot câștiga teren în fața investițiilor pe termen lung.
- Abordare strategică recomandată
- Adaptarea portofoliului către soluții cu cost total redus și eficiență maximă.
- Consolidarea relațiilor cu autoritățile locale pentru a identifica proiecte eligibile pentru finanțare europeană.
- Flexibilitate operațională pentru a răspunde rapid la schimbările legislative și fiscale.
- Comunicare clară cu clienții despre beneficiile economice ale eficienței energetice în contextul actual.
Care ar fi trei direcții prioritare de acțiune pentru țara noastră în vederea relansării economice a sectorului construcțiilor din România?
Trei direcții prioritare de acțiune pentru relansarea economică a sectorului construcțiilor din România
- Accelerarea programelor de renovare și construcție sustenabilă
- Implementarea rapidă a “Renovation Wave” la nivel național, cu obiective clare pentru clădiri publice, rezidențiale și comerciale.
- Aliniere la noile standarde EPBD (ZEB) pentru a stimula cererea de tehnologii eficiente energetic și cu emisii reduse.
- Simplificarea procedurilor de autorizare pentru proiectele de eficiență energetică și integrare a surselor regenerabile.
- Crearea de proiecte demonstrative care să servească drept modele reaplicabile pentru dezvoltatori și autorități locale.
- Stimularea investițiilor private prin instrumente financiare atractive
- Stimulente fiscale (deduceri, scutiri) pentru investițiile în construcții verzi și renovări profunde.
- Acces facil la finanțare verde – credite cu dobânzi reduse, garanții de stat, scheme de leasing pentru echipamente eficiente energetic.
- Parteneriate public‑privat (PPP) pentru proiecte majore de infrastructură și energie urbană.
- Crearea unui cadru legislativ predictibil care să încurajeze planificarea pe termen lung.
- Dezvoltarea competențelor și digitalizarea sectorului
- Programe de formare profesională pentru meseriași, ingineri și arhitecți în domeniul ZEB, BIM și integrarea surselor regenerabile.
- Adoptarea tehnologiilor digitale (BIM, IoT, AI) pentru optimizarea proiectării, execuției și mentenanței clădirilor.
- Sprijinirea inovației locale prin centre de cercetare și colaborare între universități și industrie.
- Promovarea exportului de know‑how și soluții românești către piețele regionale.
Impact așteptat
- Creșterea volumului de lucrări și a competitivității firmelor românești.
- Reducerea costurilor energetice și a emisiilor în sectorul construcțiilor.
- Crearea de locuri de muncă și atragerea de investiții interne și externe.
Care este percepția mediului privat vizavi de programele de finanțare a investițiilor în eficiența energetică a clădirilor din România – PNRR, AFM, etc. Considerați că liniile de finanțare existente sunt suficiente sau este necesară regândirea acestora în perspectiva noilor ținte privind tranziția către ZEB?
Percepția mediului privat asupra programelor de finanțare pentru eficiența energetică a clădirilor în România (PNRR, AFM etc.)
- Percepția actuală
- Pozitivă, dar cu rezerve – Mediul privat apreciază existența unor instrumente precum PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) și programele AFM (Administrația Fondului pentru Mediu), care au adus fonduri semnificative pentru renovarea clădirilor și integrarea de soluții eficiente energetic.
- Accesibilitate limitată – Procedurile birocratice, termenele scurte și criteriile restrictive fac dificil accesul pentru unele companii, în special IMM‑urile.
- Fragmentare – Lipsa unei coordonări între diferitele programe duce la suprapuneri sau goluri de finanțare pentru anumite tipuri de proiecte.
- Predictibilitate redusă – Incertitudinea privind continuitatea și calendarul apelurilor de proiect îngreunează planificarea investițiilor.
- Suficiența liniilor de finanțare în contextul tranziției către ZEB
Parțial suficiente pentru nZEB, dar insuficiente pentru ZEB – Actualele programe acoperă în mare parte cerințele pentru clădiri cu consum aproape zero (nZEB), însă tranziția către Zero Emission Buildings presupune:
-
- Integrare completă a surselor regenerabile on‑site.
- Sisteme avansate de stocare și management energetic.
- Materiale cu amprentă de carbon redusă pe întreg ciclul de viață.
- Aceste elemente implică costuri mai mari și tehnologii mai avansate, care nu sunt întotdeauna eligibile sau suficient finanțate în schemele actuale.
- Necesitatea regândirii programelor
- Aliniere la noile ținte EPBD – Programele trebuie adaptate pentru a sprijini direct atingerea standardelor ZEB, inclusiv prin finanțarea integrată a eficienței energetice, producției de energie regenerabilă și digitalizării clădirilor.
- Simplificare administrativă – Reducerea birocrației și crearea unor ghiduri clare pentru beneficiari.
- Flexibilitate și complementaritate – Posibilitatea de a combina surse de finanțare (PNRR, AFM, fonduri europene) pentru proiecte complexe.
- Stimulente pentru inovare – Bonusuri de finanțare pentru utilizarea de tehnologii emergente și soluții cu emisii foarte scăzute.
- Predictibilitate pe termen lung – Calendar multianual al apelurilor, pentru a permite planificarea strategică a investițiilor.
Considerați suficientă promovarea eficienței energetice în România sau credeți că ar trebui să existe un focus mai accentuat asupra inițiativelor de educare/conștientizare a beneficiilor decarbonizării clădirilor, dedicate societății civile și sectorului privat al locuințelor/gospodăriilor individuale?
Evaluare – Promovarea eficienței energetice vs. educarea și conștientizarea beneficiilor decarbonizării clădirilor în România
- Situația actuală
- Promovarea eficienței energetice există prin campanii guvernamentale, programe AFM, PNRR și inițiative private, dar este adesea tehnică și orientată spre accesarea de fonduri, nu spre schimbarea comportamentului pe termen lung.
- Mesajele sunt mai vizibile în mediul profesional (constructori, dezvoltatori, autorități), dar mai puțin adaptate publicului larg – proprietari de locuințe, gospodării individuale, comunități rurale.
- Nivelul de înțelegere a conceptului de decarbonizare și a beneficiilor sale (costuri reduse, confort, sănătate, valoare imobiliară) rămâne scăzut în rândul populației.
- Necesitatea unui focus mai accentuat pe educare și conștientizare
- Da, este necesar – fără o schimbare de mentalitate și o înțelegere clară a beneficiilor, investițiile în eficiență energetică și decarbonizare vor fi percepute ca un cost, nu ca o oportunitate.
- Societatea civilă – are nevoie de informații accesibile, exemple concrete și instrumente de calcul al economiilor și impactului asupra mediului.
- Sectorul privat rezidențial – gospodăriile individuale trebuie să fie sprijinite cu ghiduri practice, soluții adaptate bugetului și modele de finanțare.
- Direcții de acțiune pentru creșterea impactului
Campanii naționale integrate
-
- Mesaje clare despre beneficiile economice, de confort și sănătate ale clădirilor decarbonizate.
- Folosirea canalelor TV, radio, social media și evenimente locale.
Programe educaționale
-
- Introducerea conceptelor de eficiență energetică și decarbonizare în școli și universități.
- Workshop‑uri pentru comunități și asociații de proprietari.
Platforme digitale interactive
-
- Calculatoare online pentru estimarea economiilor și reducerii emisiilor.
- Biblioteci de studii de caz și exemple de bune practici.
Parteneriate public‑privat
-
- Implicarea companiilor din domeniu în campanii de informare și demonstrații practice.
Proiecte pilot vizibile
-
- Renovarea unor clădiri publice și rezidențiale cu tehnologii ZEB, prezentate ca modele replicabile.
În concluzie, promovarea actuală a eficienței energetice în România este utilă, dar insuficientă pentru a genera o schimbare de comportament la scară largă.
Este nevoie de un focus mult mai puternic pe educare și conștientizare, cu mesaje adaptate publicului larg și sectorului privat rezidențial, pentru ca tranziția către clădiri cu emisii zero să fie acceptată și susținută social.
