Cum ar suna o scurtă expunere a prezenței companiei în România și cum contribuie la îmbunătățirea pieței construcțiilor și renovărilor eficiente energetic și sustenabile?
Somfy este liderul mondial în sisteme de umbrire, acces și automatizare pentru locuințe și clădiri comerciale. Compania a fost fondată în Franța în 1969. Are în prezent peste 6.000 de angajați la nivel global, cu 8 fabrici localizate în Franța, Italia, Polonia, Tunisia și China și venituri de 1,5 miliarde de euro înregistrate în 2024.
În România, suntem prezenți din 2006 și avem o echipă de 12 angajați, două birouri în București și Brașov, precum și o rețea de parteneri și reprezentanți regionali care asigură acoperire la nivel național.
Contribuim activ la creșterea eficienței energetice în sectorul construcțiilor și renovărilor prin intermediul unui portofoliu diversificat – de la motoare și automatizări pentru rulouri și jaluzele exterioare, până la sisteme de control centralizat, sisteme automate de acces rezidențial și soluții de umbrire solară dinamică.
Cred ca este important de menționat că soluțiile noastre sunt aliniate cu cerințele actuale de sustenabilitate, drept urmare susținem dezvoltarea unui mediu construit mai responsabil și mai eficient.
Cum se pregătește compania dvs. pentru tranziția de la nZEB la ZEB?
Dezvoltăm tehnologii care optimizează consumul energetic și contribuie la decarbonizarea fondului construit.
Un exemplu concret este automatizarea sistemelor de umbrire exterioară – rulouri, jaluzele și pergole motorizate – care joacă un rol esențial în reglarea temperaturii interioare, în reducerea semnificativă a necesarului de climatizare și maximizarea aportului solar benefic în sezonul rece.
Astfel soluții permit și o gestionare inteligentă a luminii naturale și a căldurii, contribuind direct la îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Totodată, oferim și motoare solare autonome, ideale pentru locuințele existente care nu dispun de sursă de curent în exterior.
De altfel, întregul nostru portofoliu este aliniat noilor cerințe europene și ne permite să susținem o abordare sustenabilă, eficientă și scalabilă a tranziției energetice în România.
Care sunt oportunitățile aduse de implementarea noii Directive privind performanța energetică a clădirilor pentru sectorul construcțiilor din România?
Noua directivă privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), adoptată în 2024, deschide oportunități semnificative pentru sectorul construcțiilor din România și oferă un cadru clar pentru accelerarea tranziției către clădiri cu emisii zero.
Directiva stabilește obiective clare de reducere a emisiilor de carbon și a consumului energetic și încurajează integrarea soluțiilor inteligente și sustenabile în proiectarea și renovarea clădirilor.
Din perpectiva noastră, reglementarea tehnică MC-001/2022 trebuie completată prin includerea explicită a sistemelor exterioare automatizate de umbrire ca standard în metodologia de calcul a performanței energetice. Această ajustare ar permite recunoașterea impactului real al acestor soluții asupra eficienței energetice a clădirilor și ar stimula adoptarea lor pe scară largă, contribuind la atingerea țintelor naționale și europene de decarbonizare.
Un exemplu concret, sistemele noastre de umbrire exterioară contribuie la reducerea costurilor cu energia de încălzire cu 10–30%. În zilele călduroase, jaluzelele reduc eficient temperatura interioară cu 4–7°C. Deci simpla automatizare a sistemelor de protecție solară, precum rulourile și jaluzelele exterioare motorizate, joacă un rol important în optimizarea confortului termic și reducerea dependenței de sistemele de încălzire și răcire.
Cum percepeți contextual economic actual și provocările aduse de pachetele de măsuri adoptate de Guvern pentru stabilizarea bugetară a României?
Contextul economic actual este marcat de incertitudine și presiuni bugetare, iar măsurile de stabilizare adoptate de Guvern afectează indirect și sectorul construcțiilor. În acest climat, este esențial ca investițiile în eficiență energetică să rămână o prioritate pentru că pe termen lung va fi o soluție sustenabilă, nu o cheltuială.
În același timp, aș sublinia și faptul că parteneriatele public-private și predictibilitatea fiscală sunt vitale pentru menținerea ritmului de dezvoltare în sector.
Care ar fi trei direcții prioritare de acțiune pentru țara noastră în vederea relansării economice a sectorului construcțiilor din România?
Relansarea economică a sectorului construcțiilor necesită o abordare strategică și coerentă, care să răspundă atât provocărilor actuale, cât și obiectivelor de sustenabilitate asumate la nivel european.
Din perspectiva noastră, ar fi trei direcții prioritare:
- Accelerarea digitalizării și automatizării în construcții, cu accent clar pe soluții smart care contribuie la eficiența energetică. Tehnologiile de automatizare – sisteme inteligente de umbrire, control al climatizării și management al consumului de energie – trebuie să devină parte integrantă din proiectele de construcții și renovări. Ele nu doar că optimizează performanța clădirilor, ci reduc și costurile operaționale și impactul asupra mediului.
- Revizuirea legislației naționale pentru a include standarde moderne în calculul performanței energetice a clădirilor. Umbrirea automată are un impact direct asupra confortului termic și consumului energetic, dar nu este încă recunoscută oficial în metodologia de calcul. Este necesară actualizarea cadrului normativ pentru ca aceste tehnologii să fie integrate ca standard, atât în proiectele noi, prin implicarea dezvoltatorilor și arhitecților, cât și în proiectele de renovare și retrofit.
- Stimularea investițiilor prin programe de finanțare dedicate și simplificate, accesibile atât sectorului public, cât și celui privat. Este esențial ca aceste programe să fie adaptate la realitățile pieței și să includă tehnologii integrate care susțin tranziția către clădiri nZEB și ulterior ZEB. Linii de finanțare predictibile, transparente și ușor de accesat pot accelera adoptarea soluțiilor eficiente și pot revitaliza sectorul, ceea ce se traduce în beneficii economice, sociale și de mediu pe termen lung.
Care este percepția mediului privat vizavi de programele de finanțare a investițiilor în eficiența energetică a clădirilor din România – PNRR, AFM, etc. Considerați că liniile de finanțare existente sunt suficiente sau este necesară regândirea acestora în perspectiva noilor ținte privind tranziția către ZEB?
Programele actuale precum PNRR și AFM reprezintă pași importanți în susținerea investițiilor pentru eficiență energetică, însă mediul privat resimte nevoia unei abordări mai coerente și mai adaptate la realitățile pieței.
În perspectiva tranziției către ZEB, este necesară regândirea liniilor de finanțare pentru a include soluții integrate, precum automatizarea protecției solare, care contribuie direct la reducerea consumului energetic. Aceste tehnologii, deși eficiente și aliniate cu obiectivele europene, sunt adesea omise din criteriile de eligibilitate, ceea ce limitează adoptarea lor pe scară largă.
În același timp, este nevoie de un cadru legislativ care să recunoască umbrirea exterioară automatizată ca standard.
Considerați suficientă promovarea eficienței energetice în România sau credeți că ar trebui să existe un focus mai accentuat asupra inițiativelor de educare/conștientizare a beneficiilor decarbonizării clădirilor, dedicate societății civile și sectorului privat al locuințelor/gospodăriilor individuale?
Promovarea eficienței energetice în România este în continuare insuficientă, în ciuda obiectivelor stabilite prin directivele europene și reglementările naționale. Într-un astfel de context, lansarea unei campanii naționale de educare și conștientizare, adresată atât societății civile, cât și sectorului privat al locuințelor, devine esențială. Credem că este important să creștem gradul de informare cu privire la beneficiile decarbonizării clădirilor, confort sporit, costuri reduse pe termen lung, valoare crescută a proprietății și impact pozitiv asupra mediului, pentru a stimula adoptarea pe scară largă a soluțiilor eficiente.
